23 noiembrie 2014

Week in Photos 84

O zi de duminică rece care pare să anunţe prima ninsoare!
Nu-mi cade bine afirmaţia tocmai făcută căci nu m-am săturat de toamnă. Mai vreau să-mi port geaca de piele şi trench-ul bej! Mai vreau zile frumoase fără ninsoare, fără polei. Cu străzi curate.


N-aş vrea să trec la palton decât când îmi găsesc paltonul negru cu croiala clasică pe care îl tot caut de ... iarna trecută. Sper ca anul acesta să nu fie cazul să mă conformez căci la sfârşitul anului vreau să am bifate cât mai multe de pe lista "Lucruri pe care orice femeie trebuie să le aibă."


Săptămâna de care ne despărţim curând a fost una bună! Câteodată, în drum spre casă, analizez anul ăsta şi tot ce mi s-a întâmplat şi mereu ajung la aceiaşi concluzie: Totul se întâmplă cu un motiv! 
Dar nu o să vă povestesc despre asta decât la finele lui 2014 când tragem linie şi comparăm dorinţele scrise anul trecut şi realizările anului încă de faţă.

Mai bine vă arăt pozele:


Fotografie5355


#1 Cam aşa a arătat micul meu dejun la începutul săptămânii! Nuci, seminţe de susan, fulgi de porumb, banană şi lapte de soia!


Fotografie5358


#2 Nu mi-a trecut pofta de ciocolată Bounty aşa că mi-am luat o punguţă cu mini Bounty! Mi-am pus în fiecare dimineaţă o ciocolăţică în geantă şi acum pot spune că pentru ceva vreme stau deoparte de Bounty. Poftă satisfăcută! Mission completed.


10799449_906642452686925_459425059_n


#3 Vroiam să merg la un local deschis recent în oraş pentru a savura un pahar de vin şi am ajuns să mănânc prăjitură cu cremă de dovleac. Asta pentru că localul recent deschis era plin ochi. Nu mă miră. La cât de cochet pare! Oh well, data viitoare facem rezervare! Despre prăjitură am scris aici.

8ef446f3-851c-409c-aa15-f857af582286_zps963156af


#4 Preferatele mele săptămâna asta! Tuşul de la Melkior e absolut divin şi extreeeeem de rezistent!

week_in_photos_deeb's_blog_84


#5 Vă arătam eu aici o poză cu "La Trăsură" o nouă cafenea mobilă plasată strategic în Piaţa Muzeului. Trebuia să le încerc cafeaua. Mi-am luat Spicy Nutt Latte. Papilele mele gustative s-au declarat încântate. Aş fi preferat şi mai multă scorţisoară dar asta ţine strict de gusturile mele.
#6 Am mers la The Hunger Games pentru că văzusem cele două părţi şi eram curioasă ce ni se mai pregăteşte. Nu, nu am citit cărţile şi nu m-a convins nici acum să le citesc. E un film bun dar nu suficent de bun. 

week_in_photos_deeb's_blog_84_1

#7 Dacă ceaiul verde cu miere de la Arizona nu m-a impresionat, am zis că vreau totuşi să le încerc şi pe cel cu rodie, respectiv cu afine. L-am luat pe cel cu rodie şi mi-a plăcut mai mult decât cel verde.
Iar ciocolata amăruie cu marţipan e printre preferatele mele.
#8 Mă plângeam până nu demult că trebuie să îmi spăl părul zilnic ca să arate decent. Nu şi acum. Am revenit la şamponul Syoss şi bine am făcut. Chiar dacă nu am mai găsit pe nici unde varianta pentru păr normal, am decis să iau cea împotriva mătreţii şi bine am făcut. Părul meu arată curat chiar şi după 2-3 zile de la spălare în condiţiile în care am un păr des care se îngraşă destul de rapid.
Şi când văd că la rădăcini nu mai arată aşa cum îmi doresc, intră-n scenă şamponul Batise care-şi face treaba excelent. Şi uite aşa de la spălarea zilnică, am ajuns să îl spăl la 3-4 zile.


Fotografie5363


#9 Lazy day! Mă relaxează cititul în apropierea ferestrei mai ales dacă-i o zi cu soare. Şi dacă am alături un bol cu alune şi fistic, cu atât mai bine. Şi pentru că în weekend am mai mult timp pentru mine, îmi place să-mi refac manichiura.


Cam atât despre săptămâna mea.
Ce-mi puteţi spune despre a voastră?

Aştept cu mult drag comentariile, opiniile, sugestiile voastre. Vă pup!




22 noiembrie 2014

Ce se intampla cand iti uiti doua ore plasa cu cumparaturi in cafenea?


De ceva timp n-am mai scris postări şi mai personale decât clasicele Week in Photos aşa că astăzi vreau să vă povestesc o întâmplare care a avut un final fericit dar care m-a pus pe gânduri,


Eram cu prietena cea mai bună în mall şi după o tură de cumpărături am decis să
mergem să bem o cafea. Fiindcă vremea era nehotărâtă, ba soare, ba nori, ba vânt, oscilam între a sta afară, pe terasă, sau a intra în local şi a ne savura cafeaua într-o atmosferă ferită de încăpăţânările vremii.

În cele din urmă, am stabilit să stăm pe terasă. Ne lăsăm frumos plăsuţele pe scaunele din dreapta noastră şi ne luăm cu poveştile. Ca fetele! Între timp, se lăsase bine frigul şi mai mult obligate de raţionament, am abandonat terasa şi am ocupat două locuri în interiorul localului.



O nouă tură de poveşti. Şi încă două şi încă prea multe pentru a fi numărate. Aşa se întâmplă când ai în faţa ta o persoană care ţi-e prietenă de 13 ani.


week in photos_76_deeb'sblog_8


Şi cum că vrem, că nu vrem, cafeaua se mai şi termină, decidem că e timpul să părăsim localul şi să notăm în calendar încă o sâmbătă petrecută împreună. 
Dar ia plasele cu cumpărături de unde nu-s.


Schiţăm o uşoară stare de panică cu toate că ne treceau toate transpiraţiile! Ne uităm una la alta şi din priviri ne comunicăm acelaşi lucru: afară!


Ne grăbim spre ieşire şi ghiciţi
cine stăteam ţanţose afară lângă un tip? Da, plăsuţele.

Omul îşi savura cafeaua şi nici măcar nu s-a atins de plase!


Şi atunci m-am gândit: Dacă nu le mai găseam? Îmi puneam încrederea în  sistemul de supraveghere al mall-ului. Şi am mers mai departe cu gândirea. În alte timpuri, când îţi dispăreau lucruri şi erai lăsat cu mâna goală, şansele să găseşti obiectul pierdut erau minime.

Astăzi, datorită avansării tehnologice, putem spera să prindem făptaşul.


Şi cum zău că-s curioasă din fire, după experienţa asta care nu e singulară dar e cea mai recentă, am dat un search pe google pentru a mă documenta mai mult pe acest subiect.


Site-ul sdsmag.ro a fost pentru mine ca o
lecţie predată la şcoală. Cum merg pe ideea e bine să ştii cât mai multe din cât mai multe domenii, pot spune că am plecat cu lecţia învăţată şi că, pe viitor, am să ţin şi mai mult cont de siguranţa mea şi am să investesc într-un sistem de siguranţă pentru o viitoare locuinţă personală.


Şi închei aici
mica povestioară care s-a transformat într-o lecţie învăţată cu brio şi v-aş întreba dacă voi aţi avut experienţe cu obiecte dispărute şi dacă aveţi încredere în sistemele de siguranţă ale localurilor pe care le frecventaţi? Mai mult, dacă consideraţi că ar fi util să aveţi aşa ceva în propria locuinţă?




20 noiembrie 2014

Guilty Pleasure Thursday (6)


Dacă eşti din Cluj, cu siguranţă ai auzit de Toulouse Cafe Brasserie. Dacă plănuieşti o vizită la Cluj, să faci bine să auzi de Toulouse Cafe Brasserie.
Dincolo de amplasarea foarte bună, în Piaţa Unirii, localul atrage priviri încă de la intrare. Mi-a plăcut mult ambianţa, m-am simţit bine însă ar fi muncit la capitolul fum în local căci eu, personal, m-am cam sufocat.
Şi am stat foarte aproape de ieşire.

10814166_906642612686909_1601371840_n

De la Toulouse vroiam să încerci două deserturi: brownie-ul lăudat de multă lume şi prăjitura cu dovleac la care mi-a stat gândul de când o văzusem trecută-n meniu.
Dacă cu brownie-ul mi-am pus pofta-n cui pentru că nu îl mai au în meniu, mi-am făcut moftul cu plăjitura cu dovleac.
Aşa că, aceasta e mica mea plăcere de astăzi. 

Dacă nu vă place în mod deosebit dovleacul, aflaţi că nici eu nu sunt înnebunită după el deşi, acasă, părinţii mereu mă îmbie cu dovleac la cuptor. L-am gustat dar nu e pe gustul meu.

Şi totuşi, nici nu urăsc dovleacul. Cea mai bună combinaţie cu dovleac a fost plăcinta bunicii. Ea o numea simplu, ca o femeie de la ţară, "părăţi." Din păcate, ea nu mai e printre noi şi reţeta exactă nu o cunoaşte nimeni. E un aluat ca de clătite dar mai gros, făcut pe sobă, şi înuntru e o pastă de dovleac.
Din ce exact e făcută pasta aia, nu îmi mai amintesc. Aveam puţin peste 10 ani când am mâncat ultima dată plăcinta. Poate ştiţi voi despre ce gen de plăcintă-i vorba? Poate se face şi altundeva în Ardeal sau în ţară, de ce nu? Culmea, nici vecinii bunicii nu ştiu despre ce plăcintă-i vorba.

Dar mai bine vă las cu 3 poze cu prăjitura cu dovleac de la Toulouse şi vă spun câteva cuvinte: A fost bună, nu suficient de dulce pentru gustul meu dar bună, o cremă fină încânta papilele gustative.

Un mic minus pentru designul farfuriei. Am eu ce am cu frişca aia aruncată-n farfurie sub forma respectivă. Şi la Bistro Viena, aceiaşi modalitate de ornare a farfuriei.

10799449_906642452686925_459425059_n

10818604_906642222686948_1114225816_n

10799815_906642532686917_1806351971_n

La final de postare vreau să vă întreb: Vouă vă plac prăjiturile cu dovleac?
Şi dacă printre voi sunt persoane care au fost la Tolouse, ce alt desert îmi recomandaţi? 

S-aveţi o zi plină de zâmbete. 

Vine weekendul! :D

09 10